Articole și Mărturii

Minunile Fericitei Agafia de la mănăstirea Cuşelăuca (III)

Astăzi moaştele monahiei Agafia (Maranciuc), trecută la cele veşnice în anul 1873, se află la mănăstirea Cuşelăuca, într-o raclă frumos împodobită. De câţiva ani maicile de la Cuşelăuca au înaintat ÎPS Mitropolit Vladimir un demers prin care au cerut canonizarea Maicii Agafia.

La moment dosarul Fericitei Agafia se află spre examinare la Comisia mitropolitană pentru canonizarea sfinţilor, dar deocamdată din partea Comisiei nu a parvenit nici un răspuns. Aceasta nu-i împiedică însă pe creştini să se roage la Cuvioasa Agafia, iar mulţi dintre bolnavi să se vindece.

Citește mai departe…

Minunile Fericitei Agafia de la mănăstirea Cuşelăuca (II)

Să o cinstim pe Fericita Agafia, dăruită nouă spre întărirea credinţei noastre, spre exemplul mărturisirii credinţei noastre şi spre mântuirea neamului nostru, căci un neam e slăvit prin numărul de sfinţi pe care i-a născut.

Sfântă Fericită Agafia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

continuare la Minunile Fericitei Agafia de la mănăstirea Cuşelăuca (I)

Citește mai departe…

Minunile Fericitei Agafia (I)

Mare apărătoare a mănăstirii.
1. Monahia Elpidea Grosu spune că în anul 1940, cînd au plecat autorităţile româneşti din Basarabia, o mare parte din basarabeni au trecut odată cu ei Prutul.
De această tulburare nu a fost ferită nici Mănăstirea Cuşelăuca. „Cînd am văzut ce se făcea, m-am dus să mă închin la mormîntul Fericitei Agafia. Rugîndu-mă ca să-mi arate printr-un semn oarecare ce să fac şi eu”, spune măicuţa.
„În noaptea aceea m-am visat la mormîntul Fericitei Agafia şi cu lacrimi mă închinam, apoi aplecandu-mă să iau puţină ţărînă mi s-a părut că am atins mîinile Fericitei Agafia.

Citește mai departe…

Mănăstirea Cuşelăuca în perioada interbelică

Istoria acestei mănăstiri începe pe la 1786, atunci când marea proprietară din Cotiujenii Mari, Maria Tocan, descendentă a unui neam de răzeşi, dorea să-şi închine viaţa în liniştea rugăciunii permanente. Aceasta şi-a luat numele de Mitrodora, punând început bun acestui aşezământ prin ridicarea unui bisericuţe de lemn.

Ulterior, la 1841, pe locul acesteia, a fost ridicată o biserică de zid, în formă de navă, cu frontoane specifice neoclasicismului rusesc la extremităţi şi cu două turle, una patrulateră cu rol de clopotniţă peste pronaos şi una mică, simbolică, deasupra altarului.

Read More…

Slujba Fericitei Agafia De la Cuşelăuca

Vecernia Mare
La Doamne strigat-am… punem stihurile pe 8, pe gl. 6
Podobie: Toată nădejdea…
Veniţi cu toţi iubitorilor de praznuire să lăudăm cu cîntari duhovniceşti, pe Fericita Agafia, cea care cu nevoinţele şi rugăciunile ei a dus pe mulţi la mântuire.
Cununi împletite din cântări duhovniceşti să aducem, celeia ce a primit cununa slavei, de la mirele Hristos, pe care la slăvit întreaga ei viaţă.
Din copilărie iubindu-L cu adevărat pe Hristos şi sfintele Lui Porunci împlinind cu dragoste şi smerenie, te-ai făcut părtaşă împărăţiei cerurilor unde te îndulceşti de dragostea Celui iubit de tine.

Citește mai departe…

Mănăstirea Cuşelauca, model de viaţă monahală, idioritmică şi sfinţitoare

Mănăstirea Cuşelauca, a avut de-a lungul timpului o istorie bogată. Începutul existenţei ei datează începând cu sec. al XVIII-lea. Se merită de amintit că la data de 10 Februarie 1832, mănăstirea obţine o donaţie de pământ din partea familiei de răzeşi din satul Cotiujenii-Mari . Datorită acestei danii moşiereşti, mănăstirea şi-a creat un început bogat. De la începutul întemeierii sale şi până astăzi ea a fost de călugăriţe, care au dus o viaţă de sine stătătoare; este printre puţinele mănăstiri din Republica Moldova de astăzi care au un asemenea statut. Ea a fost „chivernisită” de stareţe deosebite , iar de-a lungul istoriei sale complexul monahal al acestei mănăstiri este format din două biserici:

Citește mai departe…

Sfânta Agafia – mijlocitoare către Prea Sfânta Treime pentru întreg neamul omenesc

Cinstirea Sfinţilor, înseamnă imitarea lor

Fiinţele umane sunt create pentru a participa la calitatea de sfinţenie a lui Dumneu Cel în Treime. Starea de sfinţenie a fost împărtăşită umanităţii de către Hristos prin jertfa Sa pe cruce. Dumnezeu revelându-Se, coborându-se, ne face părtaş sfinţeniei Sale. Atributul sfinţeniei lui Dumnezeu, este unul transcendent la care poate participa întreaga creaţie, de aceea şi scopul creaţiei este îndumnezeirea ei, adică sfinţenia ei. Sfinţenia lui Dumnezeu apare ca o măreţie care produce o infinită smerenie în om. Toţi creştinii sunt numiţi de către Sfântul Apostol Pavel ,,sfinţi”, dacă menţin în conştiinţă faptul sălăşluirii lui Hristos în ei la Botez şi dacă luptă pentru curăţie cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Toţi avem acces la sfinţenie, căci toţi ne putem uni cu Hristos prin Duhul Sfânt, o dată ce Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Care S-a făcut om. Sfinţii Părinţi au văzut sfinţenia într-o mare asemănare a omului cu Dumnezeu prin curăţirea de patimi şi prin virtuţile ce culminează în iubire. Prin acest urcuş duhovnicesc, chipurile sfinţilor încă de pe pământ au ceva din înfăţişarea lor din planul eternităţii eshatologice, prin ei transpare viaţa eternă a veacului viitor.

Read More…

Acatistul Fericitei Agafia de la Cușelăuca

Condac 1

Veniţi toţi credincioşii creştini cu credinţă şi evlavie să lăudăm pe Fericita Agafia, cea care în nevoinţe viaţa şi-a petrecut, pentru a deveni mireasa a lui Hristos. Noi cei iubitori de cele duhovnicesti, cu cântări de bucurie să o cinstim zincînd asa: Bucura-te, Fericită Agafia a Moldovei duhovnicească floare şi grabnică ajutatoare!
Icos 1
Îngerească viată din copilarie ai aratat, că râvna dupa cele sfinte şi dragostea curată pentru Dumnezeu de la părinţi ai moştenit ca un dar prea ales, pentru care păstrând-o până la sfârşitul vieţii tale te-ai învrednicit de cereasca împăraţie. Ajuta-ne Fericită, ca părtaşi împărăţiei de sus sa ne facem si noi cei ce-ţi cântăm:

Read More…

Cuşelăuca – mănăstirea săracă, la care creştinii găsesc comori

După mai bine de două ore de călătorie cu ruta Chişinău – Cunicea, ies din autobuz la o cruce pe care este inscripţionat, cu litere mari “MĂNĂSTIREA CUŞELĂUCA”.
Mănăstirea se află în raionul Şoldăneşti, la o distanţă de peste 120 de kilometri de Chişinău.
De pe un indicator de tablă, aflu că până la sfântul lăcaş sunt trei kilometri.

Câteva căsuţe, cam 50 la număr, stau tupilate la margine de pădure, iar în mijlocul lor două biserici – e satul monahal Cuşelăuca.

Mănăstirea Cuşelăuca este ctitoria unei creştine din neam de răzeşi de la Cotiujenii Mari – Maria Tocanosov, care mai târziu s-a şi călugărit cu numele de Mitrodora.

Citește mai departe…