Articole și Mărturii

Mănăstirea Cuşelăuca – un colţ de rai care-şi restabilește faima

Mănăstirea Cuşelăuca, ca şi orice lăcaş sfânt, are mereu uşile deschise pentru creştini. Cu turle înalte, răstigniri frumoase, aşezată la poale de pădure, mănăstirea pare a fi un colţ de rai. Dar nu întotdeauna a fost aşa. Despre istoria neordinară a mănăstirii Cuşelăuca ne vorbeşte maica-stareţă Vera.

Mănăstirea Cuşelăuca a fost întemeiată în anul 1786 de o creştină evlavioasă, Maria Tocanosov, locuitoare a satului Cotiujenii Mari. Mai târziu, ea s-a călugărit aici cu numele de Mitrodora.

La început, pe acest loc a fost construită o bisericuţă mică, din lemn. Peste 50 de ani, la 1836, a început construcţia bisericii de vară cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Aceasta a fost ctitorită de Arhimandritul Nicandru, care pe atunci era duhovnic la casa arhierească din Chişinău. Alături de el era şi sora-sa, schimonahia Irina, devenită mai apoi stareţă a mănăstirii Cuşelăuca.

Citește mai departe…

Cuvioasa Agafia de la Cuşelăuca: “Destăinuiţi Domnului jalea voastră şi el vă va hrăni!”

Cuvioasa-Agafia-de-la-CuselaucaCuvioasa Agafia (Maranciuc) de la Cuşelăuca (1819-1873)

Cuvioasa Agafia, cum îi spun surorile de la Cuşelăuca, s-a născut în 1819 în satul Păsățel, în Moldova dintre Bug și Nistru în familia creştinilor Ioan şi Eudochia Maranciuc. Soţii Maranciuc duceau o viaţă creştinească deosebită şi mergeau des la locurile sfinte, avînd o evlavie aparte pentru sfinţii din Lavra Peşterilor din Kiev. Micuţa Agafia îşi ruga părinţii cu lacrimi în ochi să o ia cu ei la locurile sfinte din Kiev, dar părinţii, cunoscînd greutăţile drumurilor, lăsau copila acasă în grija celor apropiaţi. Trebuie să ţinem cont că, pe acele timpuri cea mai mare parte a pelerinajului se făcea pe jos şi un copil mic era o povara suplimentară pentru drumeţi.

Read More…